Astăzi abia dacă ne terminăm treaba la ora 18. Ajungem acasă în jur de ora 19, iar de la ora 7 seara ne apucăm de toate: de mâncare, de spălat, de îngrijit copiii.
Toate acestea se înghesuie într-un timp de 3 ore, la sfârșitul cărora copiii trebuie să fie cu temele făcute, mâncați, spălați, iubiți și înfășurați în pături.
După paragraful precedent îmi vine să oftez din adâncul tuturor sufletelor pe care le am…
Suntem ocupați, stresați, alergați, îngrijorați, preocupați ca părinți, ca angajați, ca fiind noi pentru noi.
Și în toată vâltoarea asta cel mai important lucru pe care trebuie să îl facem este să ne îmbrățișăm strâns și călduros copiii.
Cercetările din ultimul deceniu evidențiază legătura dintre afecțiunea părintească în copilărie și sănătatea și fericirea în viitor a copiilor.
Studiile au arătat că afecțiunea și căldura părintească au impact pozitiv pe tot parcursul vieții pentru acești copiilor, potrivit Child Trends, organizația de cercetare nonprofit principală din Statele Unite axată pe îmbunătățirea vieții și perspectivelor copiilor, tinerilor și a familiile lor.
Cum se traduce impactul pozitiv : stimă de sine mai ridicată, performanță academică îmbunătățită, o mai bună comunicare părinte-copil, mai puține probleme psihologice și comportamentale.
Pe de altă parte, copiii care nu au părinți afectuoși tind să aibă o stimă de sine mai mică și să se simtă mai înstrăinați, ostili, agresivi și antisociali.
[...]
V-am prezentat pledoaria mea pentru îmbrățișare. Îmbrățișați-vă copiii. Nu o să doară, promit.
Iar dacă doare, veți găsi vindecarea. Sau cel puțin veți ști că puteți începe să cautați pe cineva care să vă ajute oe drumul acesta.
Ps. Citisem la un moment dat o recenzie a filmului de desene animate Trolii. Și se pare că în film, trolii purtau ceasuri cu alarmă care se declanșau la fiecare oră pentru timpul îmbrățișării. ❤️